Fotografi
De-a lungul timpului, în cadrul Muzeului Regional al Dobrogei, devenit ulterior Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, au activat mai mulţi fotografi. Aceştia aveau rolul de a documenta fotografic deopotrivă activitatea desfăşurată de arheologi pe şantierele de specialitate, precum şi diferitele evenimente în care muzeul era implicat, direct sau indirect. Astfel, colecţia noastră de negative fotografice este alcătuită, în mare parte, din imagini realizate pe şantierele arheologice.
Deşi considerabil mai puţine la număr, imaginile care surprind momente din viaţa Constanţei au o valoare documentară deosebită și reprezintă o resursă importantă pentru studiul istoriei recente a orașului.
În anii ce au urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, în ţările vest-europene a existat o abundenţă de aparatură fotografică şi de filme foto, fapt ce a favorizat realizarea unui număr considerabil de fotografii, atât de către profesionişti, cât și de către fotografii amatori.
În antiteză, în România comunistă, aparatura fotografică accesibilă era deseori de slabă calitate, dublată de filme de celuloid pe măsură. La acestea se adaugă şi existenţa unor revelatori şi fixatori de slabă calitate, care aveau "proprietatea" de a fi universal valabili pentru toate tipurile de filme fotografice folosite.
Existenţa negativelor fotografice nu a fost întotdeauna privită de autorităţile comuniste ca un mod de înregistrare a istoriei, aspect observabil în anul 1980, când, cel puţin în cadrul Televiziunii Române, s-a trecut la recuperarea argintului din peliculele fotografice expuse deja, prin topirea acestora. În ce măsură această practică s-a extins şi în alte instituţii deţinătoare de pelicule nu ne este cunoscut.
Aceste constrângeri au determinat utilizarea cu maximă economie a cadrelor fotografice, privându-ne astăzi de abundenţa mărturiilor fotografice cu care erau obişnuiţi vest-europenii.
De exemplu, pentru a se face economie, un film fotografic era folosit prin împrumutarea aparatului foto de la un fotograf la altul. Din acest motiv, identificarea ulterioară, cu precizie, a autorilor fiecărui cadru s-a dovedit dificilă.
Această situație ne-a pus în imposibilitatea atribuirii cadrelor prezente pe site autorilor de drept, însă suntem siguri că un studiu mai aprofundat al arhivelor noastre va aduce noi informații care vor contribui la clarificarea problemei, cel puțin parțial.
Din arhivele Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa reiese că, de-a lungul timpului, angajaţi ca fotografi au fost următorii, fără a exclude însă posibilitatea existenței şi a altor persoane care nu au fost menționate în documente:
- Calancea Romeo (1958)
- Ecmeccian Karol (1960)
- Boca Mircea (1961)
- Istrate Mioara (1972)
- Ţiţei Oltiţa (1985)
- Banciu Doina (1985)
Colecţia de negative fotografice a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa se închide cronologic în jurul anilor 2000, atunci când treptat se adoptă folosirea la scară largă a aparaturii fotografice digitale.